Povestea lui Ginni si a lui Vlig, epilog

Va spuneam despre niste focuri de arme, mai acum cateva zile. N-a fost un final a la Quentin Tarantino, ci unul demn de filmele siropoase cu adolescenti.
Cand l-a vazut ca scoate limba, Ginni a intrat intr-o stare de furie frenetica. A scos un pistol si a incercat sa il impuste pe Vlig, care se culcase cu fruntea de podea. Dar, cand sa traga in el, n-a putut. A inceput sa planga cu lacrimi amare... Statea cu pistolul la tampla lui Vlig si plangea.
Apoi a ridicat pistolul in aer. A tras trei focuri si lacrimile lui au cazut pe fata lui Vlig, care se trezisese. Era intuneric. Vlig a pipait dupa Ginni, a gasit ce cauta.
Si s-au pupat!!! S-au pupat indelung. Dupa care au ars broasca raioasa, si-au acoperit talpile, Vlig si-a facut operatie estetica si acum este cu limba normala.
Si au trait fericiti pana la adanci certuri, cand au trecut printr-un divort incredibil, in urma caruia si-au dat seama ca ei se iubesc intocmai ca oamenii. Si s-au recasatorit si au infiat patru vitei, doua capre si cincisprezece libelule.

Si probabil ca inca isi mai fac si acum veacul prin orasul de vis in care s-au mutat.
The end.

Ps: Melodia de bine pentru azi (Oasis).