duminică, 23 decembrie 2007

Nu exista eternitate

Urlu. Cum urlu? Foarte simplu.

Trag si rup si sparg si vasele sunt tandari.

Voi nu ma recunoasteti... am devenit un cioclu.

Sufletul meu-foc si vapaie... mainile-adunatura de ciocuri.

Sunt un gropar schimonosit... ingrop.

Ingrop. Si nu cadavre schimonosite

Framant pamantul, sunt un Romeo diform.

Astazi ingrop.. sentimente ofilite.

In cimitirul meu nu-i nici tipenie de om.

E numai negura si vant de iarna.

Pana si corbii au plecat la somn...

Sunt liber sa curat altarul de jertfe fara larma.

Nici ploaia nu s-a deranjat sa imi taie fata.

E sticla cerul vietii mele.

Si de secole parca n-a mai fost dimineata.

De-atunci cand beam lichior cu tine pe schele...

Ai plecat...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Tu ce vrei sa zici, ma?